Mănăstirea Tismana cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, având un rol primordial în menținerea credinței ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani. Mănăstirea se află pe teritoriul orașului Tismana din județul Gorj, la 36 de km de orașul Târgu-Jiu.
Mănăstirea, reprezintă un monument de reculegere și închinăciune, de cinstire a credinței noastre strămoșești, un edificiu de prea frumoasă artă străveche. Ea a fost și un post de apărare al țării în vremuri de război, de găzduire a multor personalități pătrunse de un înalt patriotism.
Despre mănăstirea Tismana:
“Veniți la Tismana: liniște, dumbrăvi minunate și ape curgătoare ce țâșnesc de pretutindeni” G. Sfetea
“…O lume de închipuiri, de basm” Alexandru Vlahuță
“Iată cea mai veche și mai măreață din toate mănăstirile de peste Olt” Grigore Alexandrescu
“…măreț cuib al Basarabilor” George Coșbuc
Casa Memoriala a lui Constantin Brincusi
Casa-Muzeu “Constantin Brâncuși”
Casa memorială Constantin Brâncuși se află în localitatea sa natală, satul Hobița, din comuna Peștișani, județul Gorj. Este clasificată ca monument istoric, cu cod LMI GJ-IV-m-B-09494, sub denumirea de Casa-Muzeu “Constantin Brâncuși”.
Din pridvor se intră în cele trei încăperi ale casei: odaia de dormit, cunia și celarul. Cunia e bucătăria, locul unde era vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în pod.
Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. În torsadă sunt sculptați stâlpii prispei, fie pe toată înălțimea fie în două registre separate prin inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip tradițional, nu numai pentru sudul munților, dar și pentru sate transilvănene.
Schitul Cioclovina de sus
Prima mentionare documentara a Schitului Cioclovina de Jos o avem inca din anul 1660. In anul 1662, iubitorul de Dumnezeu Radu Stirbei daruieste sihastriei de la Cioclovina de Jos o podgorie. Pana in anul 1949 schitul a fost locuit de calugari, mai apoi devenind de maici.
Bisericuta de lemn a fost inlocuita de una din piatra la data de 15 iunie 1715, sub domnia lui Serban Cantacuzino. Biserica actuala, micuta, dar cu multa profunzime a detaliilor, a fost refacuta in anul 1715, de doi dintre egumenii din Manastirea Tismana: Cuviosii Nicodim si Atanasie, ajutati material de Stanca Glogoveanu. Toti trei ctitorii sunt mentionati in pisania pastrata inca pe zidul bisericutei.
Schitul Cioclovina de Jos – arhitectura si fresca cea veche
Biserica de la Cioclovina de Jos, in forma de nava, este zidita din piatra de munte si are noua metri lungime. Intrarea in tainica bisericuta de piatra se face din partea de nord a pronaosului, unde, in anul 1849, a fost zidit un micut pridvor. Ctitorul acestuia este vrednicul de pomenire Arhimandrit Spiridon. Initial, bisericuta a avut doar un Altar, naos si pridvor inchis. Construindu-se mai tarziu noul pridvor spatios si cu cerdac, vechiul pridvor a ramas ca pronaos. Intre naos si pronaos este un perete din zid care are o usa din lemn prin care se circula.
Turla bisericutei, octogonala si asezata deasupra naosului, este foarte scunda. Turla mai mare, deschisa pe naos in forma octogonala, este patrunsa de opt ferestre, iar cea mica, din lemn, asezata pe pridvor, este oarba, servind pe post de clopotnita.
Catapeteasma din lemn sculptat este mai veche decat biserica,apartinand probabil altei biserici. Altarul bisericutei este luminat de o fereastra a peretelui dinspre rasarit, inalta de jumatate de metru si foarte ingusta. O a doua fereastra, mai inalta si mai lata, este sapata in peretele din dreapta. O a treia fereastra, asezata pe peretele din stanga, are cam 30 de centimetri inaltime si 10 centimetri latime.
.jpg)
