Reședința de județ, Municipiul Tărgu-Jiu, cel mai mare oras al județului Gorj, Cultură Geograful Ptolomeu, întocmind Harta Daciei, a insemnat localiatea Arcina, situând-o in partea superioara a Rhabonului (Jiului), acolo unde va fi atestat peste secole Târgu-Jiu. În perioada migrației popoarelor, așezarea a continuat să existe ca loc de schimb de produse între locuitorii din părtile muntoase și cei din zona de câmpie a Olteniei. Așa se explica denumirea de Târg, (cuvânt de origine slavă, însemnând “loc de negoț”, “piața”), Jiu ( denumirea apei Jiu, consemnata in documentele slavo- romane din sec. al XV- lea in forma Jiul si Jil), cu semnificația de ” Piața apei” sau ” Târgul de lângă apă”.
Numele de Târgu-Jiu apare întâia dată într-o poruncă a voievodului Dan al II-lea (între 1420-1431) semnată la 24 martie 1426, la Argeş, prin care întărea Mănăstirii Tismana unele danii precum şi “morile de la Târgul Jiului, pe care le-a făcut popa Agaton cu munca fraţilor săi”.
De-a lungul istoriei, Târgu-Jiul a fost locul unor confruntări războinice, amintind în acest sens anul 1631 când Matei Aga (viitorul domn Matei Basarab) a luptat cu oştenii lui Leon Tomşa, sau anul 1716, când oştenii lui N. Mavrocordat au fost învinşi de luptătorii boierilor gorjeni Barbu Brăiloiu, Petre Obedeanu şi Staicu Bengescu. Astfel, s-a înlesnit calea stăpânirii austriece în Oltenia (între 1719-1739).
În anul 1821 gorjeanul Tudor Vladimirescu a ridicat steagul luptei pentru eliberarea naţională şi socială a românilor. Idealurile revoluţionare ale lui Tudor Vladimirescu au fost preluate de gorjenii Gh. Magheru şi Chistian Tell, conducători ai Revoluţiei de la 1848. Faptele de arme i-au remarcat pe gorjenii din Târgu Jiu, participanţi la Războiul pentru Independenţă (1877-1878) în luptele de la Vidin şi Rahova.
La 14 octombrie 1916, populaţia Târgu Jiului (târgoveţi, femei, copii), condusă de comisarul Ioan C. Popilian a apărat oraşul de nemţii cotropitori în luptele de la Podul Jiului.
Acesta este şi momentul istoric în care a primit botezul de luptătoare eroina Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), originară din satul Vădeni, care s-a jertfit pentru apărarea patriei în Primul Război Mondial.
Au rămas în istorie ca exemple de iubire faţă de glia strămoşească şi de neamul românesc, generalii gorjeni şi numeroşii ostaşi ai locului, care şi-au dovedit eroismul în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) şi în cele două Războaie Mondiale.
Orașul Vechi
In 1792 locuitorii Târgu-Jiului au inaintat domnitorului o petiție prin care se plângeau că: “atât vara cât și iarna se fac noroaie așa de mari pe ulițe, incât cu mare greutate se poate umbla prin targ”.
Urbanistica locului a avut mult de suferit din cauza incendiilor provicate de turci la inceputul secolului al XIX-lea, cand au pierit in flacari multe dintre casele orasului.
Principalele cladiri importante din urbanistica orasului au fost casele cu mai multe nivele, apoi casele boieresti de zid, multe in stil bizantin. Dintre acestea, unele se mentin si astazi, fiind declarate monumente istorice si de arhitectura: Casa Vasile Moanga, Casa Dimitrie Mardarescu si Casa Barbu Ganescu.
Anul1879 s-a remarcat prin realizarea primelor trotuare in oras, 1894 fiind anul in care trotuarul strazii Grivita a fost asfaltat, iar 1897-1897 fiind perioada in care Calea Victoriei a fost pavata cu piatra cubica.
In Anul 1905 prin Decretul Regal nr. 1757 s-a hotarat introducerea curentului electric la Targu-Jiu, urmand ca la 12 martie 1907 Uzina Electrica sa inceapa sa furnizeze curent electric. Multe dintre cladirile vechi ale orasului se mai pastreaza si astazi pe strazile : Victoriei, Tudor Vladimirescu, Unirii, Bulevardul Republicii, s.a.
Obiective Culturale
Municipiul Târgu-Jiu este recunoscut în lume prin operele Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, realizat în anii 1937-1938 de Constantin Brâncuşi, unul dintre marii artişti mondiali. Lucrările acestui ansamblu (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului) definesc concepţia creatoare a artistului şi sunt mărturii în timp ale sufletului şi geniului românesc.
Lucrarile monumentale – “Masa Tacerii”, “Poarta Sarutului”, “Coloana Infinitului” – au fost realizate in baza unui proiect, care asa cum marturisea chiar Constantin Brancusi era alcatuit din elemente arhitecturale cu valoare simbolica: “o alee, care plecand de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeana, ar trece pe sub un portal ce in viitor ar marca si intrarea in gradina publica, pentru ca, continunand spre biserica ce se renoveaza, sa se termine aceasta cale ce va purta chiar si denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunostintei, intruchipat dintr-o coloana inalta de circa 29 m, inaltandu-se fara sfarsit, asa cum trebuie sa fie si recunostinta noastra”.
Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 si reprezinta un omagiu adus eroilor cazuti in timpul Primului Razboi Mondial.
In aprilie 2007 la Targu-Jiu a fost dezvelit inscrisul care atesta hotararea Uniunii Europene de includere a Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” in patrimoniul cultural european, odata cu Palatul Cantacuzino si Ateneul Roman din Bucuresti si cetatea Histria din judetul Constanta.
Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 si reprezinta un omagiu adus eroilor cazuti in timpul Primului Razboi Mondial.
In aprilie 2007 la Targu-Jiu a fost dezvelit inscrisul care atesta hotararea Uniunii Europene de includere a Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” in patrimoniul cultural european, odata cu Palatul Cantacuzino si Ateneul Roman din Bucuresti si cetatea Histria din judetul Constanta.
Sursa:
Municipiul Targu-Jiu- Lucrare realizata de Primaria Municipiului Tg-Jiu
B-dul Constantin Brancusi nr.19
